P.O.V.Beatrice
Stateam pe scaunul din hol,asteptand vesti de la
doctori.Se pare ca lui Cristi nu i-a picat bine...Se ingrijoreaza de prea multe chestii,adica,SIMONA NU VA PATI NIMIC!Singura chestie periculoasa la ea este faptul ca nu cumva sa isi bage pe gat tamaie,dar in rest nimi...Mi-am amintit ceva...Cred ca si eu am fost de vina la chestia asta...eu i-am pus crucea aia in fata.La naiba sa fie si cu asta!Deja mi se urca nervii la cap!Dar mai mult nu pot spune.Nu pot sa-mi insult propriile unelte,asa cum nici Simona nu isi insulta coasa sau mai stiu eu ce.
Of...!Cat draci mai astept?!Doctorii astia cred ca se consulta cu problema inexistenta pe care o are Simona...!In timpul in care eu gandeam toate acestea,doctorii ies din salon si pleaca la dracu stie unde!No Simona,sa nu zici ca nu invat ceva de la tine!Intru incet in salon si spre usurarea mea Simona este
singura.Ma indrept spre patul ei si imi pun geanta undeva razemata de perete.Imi trag un scaun langa patul acesteia si ma
asez.Ma tot uitam in gol...se pare ca Simona a fost doborata de stres.Nici nu-i de mirare la cat a zapacit-o
tasu.Ma intreb,daca nu cumva...pot sa o ajut...?Ba cred ca da! Imi pun ambele maini intinse peste Simona,imi inchid ochii si incep sa spun ceva pe acolo.O lumina incepe sa isi faca aparitia deasupra corpului Simonei.Asta inseamna ca isi face efectul.Dar...nu imi dau seama cum dupa 3 minute lumina alba devine neagra!Nu cred ca este semn bun!Dar nu pot sa ma opresc,asta ar fi si mai rau.Simona incepe sa isi deschida ochii,incet,incet...
P.O.V.Simoma
In timpul somnului asta,sau mai degraba in timpul lesinului incepusem sa il visez pe Cristi cum ca se arunca de pe o cladire...Nu inteleg de ce.La un moment dat,in vis,cerul devine tot alb,bine..inainte fusese negru.Asta sigur este mana lui Beatrice.Visul incepe sa se termine...
Ichii mei se deschid fara voia mea.Deasupra mea vad o lumina
neagra.Ma ridic in fund si ma uit prin camera in care eram.Sunt la spital?Pfff!Ajungi la spital din orice prostie.O vad pe Beatrice ca se uita la mine cam ciudat...
S:Ce ai patit?
B:Lumina asta de deasupra ta nu se mai risipeste?
Ma uitam in sus si vedeam ca nu...Asta este mana tatei!Ce mai vrea?!
S:Nu baga in seama,este tata!
B:Da...cum te simti?
S:Mai bine...Dra,IN CE SUNT IMBRACATA?
Purtam un fel de halat cu multe,multe legaturi la spate.Mi se vedea tot spatele!mai ales...BA!VOI MA DEZBRACATI DE HAINE IN TIMP CE DORM?!Sper ca...pfiu!Inca mai am ceva pe mine,adica lenjeria intima!Bine macar ca nu m-au dezbracat si de aia.Ce magari au devenit doctorii din zilele
astea.Ma ridic in picioare si imi gasesc hainele aruncate pe undeva prin camera,mai exact puse pe un cuier.Mi le iau si fara a ma mai gandi mi le-am si pus pe
mine.Ma incalt in sandale si ies impreuna cu beatrice pe usa,dar...Suntem oprite de un doctor...Cred ca desteptul ala care cica ma declara moarta,sau era pe cale sa o faca.
Doctorul:Doamna,nu puteti parasi spitalul,mai ales ca nu aveati voie sa coborati din pat!Starea dumneavoastra nu este inca reabilitata.
S:Auzi intelgigentule,"doamna" ii spui lu' mata ca doar ea este maritata nu eu,si eu una ma simt bine asa ca valea din calea mea.
Il imping pe doctor intr-o parte si acesta ramane intepenit de reactia mea.Putin imi pasa.Impreuna cu Beatrice iesim din spital si ne indreptam spre
hotel.Ma uit la Beatrice dand de inteles ce vreau,adica sa stiu cat este ora.Aceasta imi spune ca este 19.59.Asa deci...Intram in hotel si urcam scarile pana la noi in camera unde intram.Beatrice intra prima,urmata de mine.Trantesc cu putere usa dupa care ma pun in pat si aprind televizorul.Tot scimbam canalele in cautare de ceva la care te puteai uita fara sa ti se faca rau.
